„În sfarsit,
mi-am atins idealul: batranetea.
Numai de s-ar prelungi.”
Ma sprijin de raceala ta, felinar
batran.
Amic nocturn far' de cuvinte ce-mi alungi singuratatea.
Uite-ti si fratii 'colo sus, in 'nalt
de negura far' de sfarsit. Ce frumos lucesc, par sa-ti vorbeasca, ii intelegi?
Saracul de tine, mereu in
doliu...uite, iar! Si ce frumos isi lumina partea lui de infinit.
Uite ce multe sunt acolo, adunate. Ce
se intampla? Tu nu esti invitat? S-au suparat ca ai plecat?
Stai, cu cine vorbesc eu acum? Cu-n
felinar? Ce tanar mai eram candva...
Un cantec de inima veche, violonistule
sa-mi canti as vrea si iti promit ca in bistari te-oi imbraca.Uite si tu, zici ca-s nebun, vorbesc
cu-n greiere ratacit prin taram necunoscut.
Si totusi cata liniste pe-aici, numai
un greiere si 5 furnici? Asa se pare, n-ai ce-i face, sortiti ati fost sa imi
vegheati somnul. Uite, un pat de frunze 'colo, e numa' bun sa sfarsesc in
el.
Maestre greiere, un ultim cant, te
rog! Iti multumesc !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu